Wood Wide Web: descoperă rețeaua ascunsă a pădurilor

Wood Wide Web: descoperă rețeaua ascunsă a pădurilor

Adaugă Infotext.ro ca sursă preferată în Google

Ce este Wood Wide Web? Wood Wide Web este o rețea subterană de rădăcini și ciuperci care conectează plantele și facilitează schimbul de substanțe nutritive. Această rețea, cunoscută și sub numele de rețele de ciuperci micorizale arbusculare, este alcătuită din filamente microscopice numite hife, care formează un miceliu. Aceste hife ajută plantele să obțină apă și nutrienți, în schimbul carbonului furnizat de plante prin fotosinteză.

Un fenomen biologic esențial pentru ecosisteme

Această relație simbiotică, cunoscută sub numele de micoriză, există de sute de milioane de ani și este esențială pentru evoluția plantelor terestre. În prezent, se estimează că ciupercile micorizale arbusculare formează asocieri cu aproximativ 70% dintre speciile de plante. În anumite condiții, aceste rețele pot permite transferul de resurse între plante, formând ceea ce cercetătorii numesc o „rețea micorizală comună”.

Totuși, există o distincție importantă: faptul că două plante au relații cu ciuperci din aceeași comunitate nu înseamnă automat că sunt conectate printr-un singur miceliu continuu. În plus, existența unei conexiuni nu dovedește neapărat că transferul de resurse este semnificativ sau că se stabilește o comunicare între plante în sensul obișnuit al cuvântului.

Studiul publicat în revista Science din iunie 2026 reprezintă un pas major către înțelegerea amploarei globale a acestor rețele. Echipa internațională implicată a combinat date provenite din aproximativ 16 000 de probe de sol, colectate în nouă biomi, cu modele de învățare automată și imagini de înaltă rezoluție ale hifelor cultivate în laborator. Rezultatele sunt impresionante: se estimează că lungimea totală a hifelor vii din solurile de suprafață ale planetei este de 110 cvadrilioane de kilometri, iar biomasa fungică estimată conține 300 de megatone de carbon, echivalentul cu 4–6 ori biomasa umană.

Aceste metode au permis cercetătorilor să estimeze nu doar unde sunt prezente aceste organisme, ci și unde infrastructura lor subterană ar putea fi deosebit de densă. Rezultatul este o hartă predictivă, construită pe baza datelor disponibile și a unor modele, nu o fotografie completă a tuturor hifelor existente.

Vezi si:  Cat de nociv este un stil de viata sendentar

Cartografierea acestor rețele nu este importantă doar pentru că oferă cifre spectaculoase. Aceasta ar putea schimba modul în care evaluăm sănătatea solurilor, conservăm biodiversitatea și înțelegem circuitul și importanța carbonului. Plantele absorb dioxid de carbon din atmosferă prin fotosinteză, iar o parte din acest carbon este transferată ciupercilor micorizale, care o folosesc pentru a crește și a-și întreține rețelele. Carbonul poate ajunge apoi în sol prin mai multe căi, inclusiv prin biomasa fungică, resturile biologice și interacțiunile cu microorganismele și materia organică a solului.

Studiul din 2026 estimează că aceste rețele sunt asociate cu transferul în sol al unei cantități de carbon echivalente cu aproximativ patru miliarde de tone de carbon pe an. Este o estimare a unui flux biologic, nu dovada că aceeași cantitate este stocată permanent în sol în fiecare an.

În agricultură, aceste relații ridică întrebări importante: ar putea anumite practici agricole să păstreze mai bine rețelele fungice? În ce condiții contribuie acestea la reducerea nevoii de îngrășăminte? Cum influențează lucrările solului, rotația culturilor și diversitatea plantelor comunitățile fungice? Ce rol au aceste organisme în refacerea terenurilor degradate?

Conform studiului publicat în vara acestui an, pajiștile naturale adăpostesc circa 40% din infrastructura globală estimată a ciupercilor micorizale arbusculare. În schimb, densitatea rețelelor de ciuperci micorizale din terenurile agricole cultivate intensiv este estimată la aproximativ jumătate din cea a ecosistemelor mai puțin perturbate.

Această diferență este un semnal important, dar trebuie interpretată cu prudență, pentru că nu demonstrează, de una singură, că o anumită practică agricolă este cauza tuturor diferențelor observate și nici că toate rețelele mai dense sunt automat mai sănătoase.

Vezi si:  Cum poti avea parte de un par superb si sanatos

Însă, rezultatele susțin o idee importantă pentru conservarea naturii – protejarea biodiversității nu ar trebui să se limiteze la ceea ce putem vedea deasupra solului. Un ecosistem poate părea intact la suprafață, în timp ce comunitățile sale subterane sunt afectate de transformarea habitatului, compactarea solului, eroziune sau practici agricole intensive.

Este important să subliniem că, deși fenomenul de schimb de resurse între plante și ciuperci este bine documentat, transferul de resurse între plante conectate a fost observat în anumite sisteme experimentale și naturale, dar amploarea și importanța sa ecologică variază. În plus, afirmațiile despre avertismente transmise prin rețea, hrănirea preferențială a puieților de către arborii maturi sau existența unei cooperări generalizate rămân controversate și insuficient demonstrate în multe dintre situațiile invocate.

„Wood Wide Web” este o metaforă utilă pentru a explica interdependența dintre plante, ciuperci și sol. Dar nu trebuie interpretată literal, ca și cum pădurea ar avea o rețea de internet prin care arborii trimit mesaje cu un conținut și o intenție comparabile cu cele ale oamenilor. Complexitatea ecologică nu are nevoie de antropomorfizare pentru a fi fascinantă.

Harta globală din 2026 este un progres major, însă nu reprezintă ultimul cuvânt în cercetarea lumii fungice. În primul rând, această hartă estimează distribuția și densitatea rețelelor de hife micorizale arbusculare. Nu identifică fiecare filament în parte, fiecare conexiune dintre plante și fiecare traseu al carbonului. Nici nu reprezintă toate tipurile de ciuperci din sol.

În al doilea rând, densitatea nu este același lucru cu eficiența. Două regiuni pot avea cantități comparabile de hife, dar funcționarea rețelelor poate diferi în funcție de comunitățile biologice, sol, umiditate și resursele disponibile. De aceea, următoarea etapă nu este doar realizarea unor hărți mai detaliate, este necesară și înțelegerea proceselor pe care acestea le reprezintă.

O hartă a densității fungice arată unde se află infrastructura estimată. Experimentele și observațiile pe termen lung trebuie să stabilească ce face aceasta, cât carbon transferă și stochează, cum răspunde la secetă și ce se întâmplă atunci când ecosistemele sunt perturbate.

Vezi si:  Ce trebuie sa stii despre aspiratorul cu aburi

Cartografierea rețelelor micorizale arbusculare – „Wood Wide Web” – schimbă în mod categoric perspectiva asupra solului. Ceea ce părea un simplu suport pentru rădăcini se dovedește a fi un mediu biologic complex, traversat de filamente vii și de fluxuri de materie care contribuie la funcționarea ecosistemelor.

Nu s-a descoperit acum că plantele și ciupercile sunt interdependente, dar abia acum s-a putut estima cât de amplă este infrastructura care face posibilă o parte din această interdependență și, mai ales, s-a început reprezentarea la o scară care, până recent, era inaccesibilă.

Implicațiile ar putea fi importante pentru conservarea biodiversității, pentru agricultură și cercetarea schimbărilor climatice. Dar acestea depind de capacitatea noastră de a transforma estimările globale în cunoaștere despre procesele reale din sol. Poate că aceasta este lecția cea mai valoroasă a proiectului – nu putem proteja eficient ceea ce nu știm să observăm și nu putem înțelege pe deplin un ecosistem dacă ignorăm viața ascunsă sub suprafața lui.

„Wood Wide Web”/ „Internetul pădurilor” nu este un internet în sensul uman al cuvântului. Este ceva chiar mai interesant, poate – o rețea biologică veche, răspândită pe scară largă, a cărei existență se cunoaște de mult timp, dar ale cărei dimensiuni și funcții abia începem să le înțelegem.

Mirela Dragos

Despre autor

Mirela Dragos se uită în sus și în jur: Starship pe orbită, cea mai rapidă stea din Calea Lactee, iPhone-uri de 2.000 de dolari, Bhutan ca destinație. Tehnologie și lifestyle, cu un strop de horoscop.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *